Cronici filme, Recenzii, Recomandari

[Cronica] – Mr. Bean’s Holiday (2007)

– Recenzie –

Salutare, dragii mei. Revin cu o nouă recenzie, de această dată, a unei proiecții cinematografice din străinătate, care a făcut deliciul multor cinefili, prin caracterul său umoristic, aducându-ne, de fiecare dată, în suflet, un plus de amuzament, zâmbete și voie bună, la finalul difuzării sale, dorindu-ne să îl vizionăm de cât mai multe ori.

Filmul care face obiectul acestei recenzii este “Mr. Bean’s Holiday”, o comedie regizată de către Steve Bendelack, care a avut premiera în urmă cu paisprezece ani, în anul 2007, în care Mr. Bean își dorește, cu ardoare, să ajungă să viziteze orașul francez Cannes și plaja aflată în oraș, însă urmează să treacă prin numeroase peripeții, care aduc o notă în plus de atractivitate și imprevizibilitate, stârnind, și mai mult, curiozitatea publicului cinefil.

Actorii care fac parte din distribuția acestei proiecții cinematografice de succes sunt: Rowan Atkinson – interpretează rolul personajului “Mr. Bean” -, Emma de Caunes – interpretează rolul actriței “Sabine” -, Max Baldry – “Stepan”, Karel Roden – interpretează rolul regizorului rus “Emil Duchevsky”, tatăl lui “Stepan” -, Willem Dafoe – “Carson Clay”, Steve Pemberton – “Vicar”, Jean Rochefort.

Filmul “Mr. Bean’s Holiday” debutează cu Mr. Bean, în prim-plan, îndreptându-se spre o biserică din Londra, unde are loc o tombolă, care constă în extragerea unui bilet, cu un număr înscris pe el. Persoana care are acel bilet intră în posesia unui premiu, alcătuit dintr-o excursie în orașul francez Cannes, unde are șansa să viziteze, inclusiv, plaja, aflată în oraș, o cameră de filmat nouă, de la “Sony” și două sute de euro. Întâmplător, marele câștigător este chiar Mr. Bean, care are norocul de a găsi biletul norocos într-un vagon al unui trenuleț de jucărie, care atrăgea privirile tuturor copiilor din încăpere.

Excursia sa, însă, nu a fost lipsită, deloc, de peripeții. Prima este reprezentată de pierderea trenului, în timp ce se duce să-și cumpere o cafea de la un automat, aflat pe peron, însă are ghinionul să-și prindă cravata în aparat. O altă peripeție este atunci când Mr. Bean ajunge în Gara din Lyon, unde are de așteptat, o oră, până la sosirea trenului, cu direcția Cannes. Astfel, ajunge la un restaurant unde, ajutat de un ospătar, aruncă o privire asupra meniului. Ospătarul îi recomandă un platou cu fructe de mare, însă acesta, neștiind limba franceză, nu înțelege ceea ce i se spune și merge pe mâna sa. Uimirea este una mare în momentul în care, la masă, i se aduce un platou cu creveți uriași și cu scoici. Este învățat cum să consume scoicile, însă se preface că le mănâncă, ascunzându-le în șervețel.

Momentul în care Mr. Bean roagă o persoană să îl filmeze urcându-se în trenul cu destinația Cannes, iar aceasta pierde trenul, acesta punându-se în mișcare, reprezintă încă o peripeție, care i se întâmplă personajului principal, în acest film. Din întâmplare, cel care îl filmează este Emil Duchevsky, un regizor rus, care face parte din juriul Festivalului Internațional de Film de la Cannes. Acesta nu mai are timp să urce în tren și îi face semn fiului său, Stepan, să coboare la următoarea stație și să îl aștepte acolo, el venind cu următorul tren. Altă peripeție are loc la următoarea stație, când Stepan coboară, în așteptarea trenului, cu care va sosi tatăl său. Pentru a se răzbuna pe Mr. Bean, băiatul îi ia camera de filmat și îl filmează, în clipa în care este pe punctul de a se urca în tren. Coboară, în grabă, pentru a o recupera, însă pierde trenul, în el rămânând servieta, cu toate lucrurile sale. Observând dezamăgirea de pe chipul său, Stepan regretă gestul făcut. După un timp, tatăl său, Emil, ajunge în stație, însă trenul în care se află nu oprește, îndreptându-se, direct, către Cannes. Mr. Bean încearcă să surprindă, într-o filmare, hârtia arătată, prin geam, de Emil, cu numărul său de telefon, însă se împiedică, iar trenul se îndepărtează tot mai mult. Din fericire, reușește să surprindă numărul de telefon, însă ultimele două cifre sunt mascate de degetele de la mâna tatălui.

Într-o altă secvență, Mr. Bean și Stepan telefonează în neștire, în speranța găsirii numărului lui Emil. La un moment dat, formează numărul său, însă la telefon răspunde servitoarea, iar Mr. Bean închide, crezând că nici acest număr nu este cel corect. Urcă în tren, apoi observă, pe geam, că și-a uitat, deasupra telefonului, biletul, banii și pașaportul. Ulterior, urmează o nouă peripeție, ce îi are protagoniști pe aceiași Stepan și Mr. Bean. Cei doi ajung într-o zonă a Franței și se gândesc la o soluție pentru a face rost de bani, pentru a-și putea cumpăra, ceva, de mâncare. Acesta găsește, în cele din urmă, o idee care, în final, se dovedește a fi una reușită. Într-o piață aglomerată, Stepan distrage atenția vânzătorului de la taraba de discuri și casete, cu diferite genuri de muzică, timp în care Mr. Bean ia, de pe raftul din spate, o boxă și o așază în mijlocul pieței. Aici, în funcție de genul muzical, începe să imite cântatul la pian, la chitară și dansul pe melodia “Mr. Bombastic”, iar ulterior, alături de Stepan, interpretează un moment de actorie desăvârșit, cu melodie de operă pe fundal. Încântați de spectacolul oferit, oamenii prezenți oferă numeroase monede celor doi, iar astfel, reușesc să-și cumpere de mâncare.

O altă peripeție, la fel de interesantă, este atunci când, în momentul urcării în autobuz, Mr. Bean pierde biletul de călătorie, luat de vânt și pleacă în căutarea sa. Ajunge, după un timp, fără a-și da seama, pe un platou de filmare, unde are loc realizarea unui clip de promovare, pentru un iaurt cu fructe. Totul pare frumos, cu o atmosferă pitorească, când, deodată, navălesc tancurile, iar acesta, în încercarea de a o salva pe fata frumoasă, actrița Sabine, pe care tocmai o remarcase, intră în prim-plan, iar clipul se reia de la capăt.

Ulterior, Mr. Bean așteaptă o mașină, care să îl ducă spre Cannes. Întâmplarea face ca Sabine să fie cea care oprește, îl invită în mașină, iar de aici încolo, între cei doi se leagă o frumoasă prietenie. Ajunși la o benzinărie, Mr. Bean și Stepan se reîntâlnesc, iar Sabine rămâne plăcut surprinsă de legătura strânsă dintre cei doi, crezând că Mr. Bean este tatăl băiatului. La următoarea oprire, aceasta observă, la televizor, o știre care relatează faptul că Mr. Bean este dat în urmărire generală, fiind acuzat de răpirea lui Stepan, fiul regizorului rus Emil Duchevsky.

Ajunși la Festivalul Internațional de Film de la Cannes, Sabine este dezamăgită că o mare parte dintr-o scenă, din filmul regizat de Carson Clay și difuzat la festival, la care a luat parte, a fost eliminată. În încercarea de a o ajuta, Mr. Bean merge în cabina de producție, unde leagă aparatul foto, astfel că, întâmplător sau nu, în continuarea filmului ce tocmai rulează, apar o serie de fotografii și filmări, ce îi au în prim-plan pe Mr. Bean, Sabine și Stepan, care se potrivesc exact cu vorbele din film, astfel că, în final, Carson Clay strânge mâna lui Mr. Bean și îl îmbrățișează, fiind încântat de succesul avut de proiecția cinematografică, în rândul publicului.

Finalul filmului este unul fericit, Stepan își revede tatăl, Mr. Bean pleacă, prin ușa din spate, către plajă, unde întâlnește mai mulți actori, iar împreună cu oamenii de pe plajă, realizează un fel de musical, care oferă publicului un ton vesel și plin de viață.

Recomand cu multă încredere și căldură vizionarea proiecției cinematografice “Mr. Bean’s Holiday”, întrucât este o comedie, în care se întâlnesc numeroase peripeții, momente comice, dar și un armonios mix de sentimente – de la bucurie, încântare și euforie, până la dezamăgire, melancolie și confuzie -, care ne oferă, fiecăruia dintre noi, posibilitatea de a înțelege mai bine sfera cinematografică și de a pătrunde, mult mai ușor, în spectaculosul și minunatul univers cinematografic, încărcat cu atât de multă valoare artistică și culturală și cu un munte de emoție și trăiri interioare.

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: